Valentin alb!

Ne-am intors de pe meleaguri olandeze, unde a fost super,super frumos! Peisajul a fost de vis, si la asta chiar nu m-am asteptat, dar cel mai tare m-a impresionat amabilitatea, politetea si atmosfera extraordinara pe care stiu olandezii sa o creeze! Hotelul la care "am tras" a fost pe gustul meu: cu coridoare multe,lungi si intortochiate, cu ferestre imense prin care se vedea peisajul de vis despre care v-am spus, restaurantul super frumos decorat, barul foarte cosy, si cu o atmosfera de...nu as spune "acasa", dar cu siguranta o atmosfera de club la care esti membru de un milion de ani, cunosti pe toata lumea, mai tragi o bila la masa de biliard din hol, mai tragi o tura de piscina sau un fussball dupa cum ai chef! Camerele destul de micute, si desi ar fi trebuit sa avem upgrade la o camera de lux, am avut ghinionul ca hotelul sa fie super booked din cauza unei conferinte, asa ca ne-au despagubit cu tot felul de alte avantaje. Barul era "echipat" cu mese inalte tipice pentru un bar, mese normale si canapele...si ca mai peste tot pe unde am baut sau mancat ceva, un coltisor langa semineu foarte intim, unde am tot dat tarcoale,dar mi-au luat-o altii inainte, asa ca am ramas cu pozele facute de la distanta...Am sa comentez putin pe pozele pe care le voi pune pe Picasa ca sa stiti care, ca si cum :) Si ceea ce am adorat au fost elementele autentice pe care stiu sa le pastreze in orice interior- in general podelele vechi de lemn (atat de fermecatoare!), sau lampi, ma rog...tot felul de elemente decorative vechi si foarte sarmante.

Prin reustaurante - mancarea super (de sfantul Valentin am mancat o frigaruie de vreun metru pe care mi-au atarnat-o intr-o tepusa speciala si care am crezut ca o sa-mi dea de cap (500g carne de 3 feluri), atmosfera intima, oamenii super prietenosi si serviabili, dar nu servitudine din aceea de-ti face greata, ci intr-un mod foarte natural (te intrebau daca ti-a placut mancarea, daca ai avut indeajuns, dar repet-conteaza tonul si modul sincer in care ti se vorbea!). Nu ca ma mir foarte tare, caci si in Belgia te intreaba ospatarul daca mancarea e in regula, dar belgienii mi se par mult mai rezervati, iar olandezii mult mai deschisi! Altfel, ce m-a mai impresionat, au fost casele: superbe (bine, e si zona de bogatasi), mari, cu geamuri imense si fara perdele la fereastra!! Da- seara treceai cu masina pe strada si te uitai la oameni in casa cum manaca sau stau pe canapea si privesc la televizor. Nimeni nu se streseaza pe chestia asta! Bravo lor! Asta a fost partea frumoasa a lucrurilor, caci altfel am avut un Luca bolnav, care dupa prima escapada la piscina a avut mari probleme cu gatul si o cu o tuse infecta care ne-a tinut trezi pe toti, asa ca ne cam simteam ca niste zombi chiar dupa prima noapte! Am avut noi medicamente la noi, dar se pare ca pana nu si-a facut boala mendrele...nu prea am avut ce face! Apoi, din cauza faptului ca se simtea rau, bietul baiat a fost super,SUPER ambetant: strigate, tavaleala pe jos, plansete (ne-a fost teama la un moment dat ca ne vor ruga politicos-in spiritul "casei", sa ne luam plodul si sa plecam!), asa ca mancarea nu prea ne-a tihnit: la micul dejun mancam pe rand, iar la restaurant nu stiam cum sa mancam mai repede si sa plecam. Singurul loc unde a fost cate de cat ok, a fost un loc super misto pe care l-am gasit in Utrecht. Bagel&beans este un loc unde poti manca un super covrig umplut cu diverse minuni, intr-o ambianta foarte interesanta. Camarute mici despartite de un coridor, canapele de jur imprejur de-a lungul peretilor, atmosfera super intima, sudica, un coltisor cu jucarii pentru copii si bauturi naturale de fructe, super,super yummy!! Am uitat aparatul de fotografiat in masina, asa ca am facut un link la site-ul lor, dar pozele de acolo nu fac dreptate locului care mie mi s-a parut super-super interesant.

Cam asta a fost folks, sper sa auzim de bine, si sa va placa pozele pe Picasa!